Comuna Umbrărești, informații
1.Introducere
Fig1.Strada Stefan cel Mare, DC58
2.Poziția geografică
Comuna
Umbrărești este situată în partea de
vest a județului Galați. În partea de nord localitatea se învecinează cu
localitatea Movileni si Barcea. La est se învecinează cu localitatea Cudalbi,
iar la sud se învecinează cu Ivești. Comuna este formata din satele Condrea,
Salcia, Siliștea, Torcești, Umbrărești-Vale si Umbrărești-Deal.
Coordonatele geografice ale comunei
Umbrărești sunt 45°42' latitudine nordică și 27°27' longitudine estică.
Fig2. Amplasamentul comunei in
Cadrul județului Galați
Fig3. Poziția
comunei in cadrul României
3.
Condiții fizico-geografice
3.1
Structura litologică
Geologic, teritoriul comunei menționate
este constituit din formaţiuni sedimentare monoclinale pe un fundament diferit
precum argile, nisipuri cu intercalaţii de cinerite andezitice. În extremitatea
sudică, peste acestea urmează depozite ponţiene şi daciene, pe depozite
nisipoase ale pliocenului, este larg răspândită eroziunea torenţială, iar
alunecările de teren sunt mai puţin răspândite. Analizând zona comunei
Umbrărești și corelând datele existente, perimetrul analizat corespunde
holocenului inferior, fiind reprezentat prin pietrişuri și nisipuri clădind,
mai ales, prima și a doua terasă a râurilor, în timp ce holocenul superior
constituie majoritatea aluviunilor luncilor şi albiilor minore. Acest fapt se
datorează faptului că, zona analizată este mărginită de râul Siret în partea de
vest a localității, respectiv râul Bârlad în partea centrală a acesteia.
Configurația terenului este în general plană, fragmentarea este redusă. Formele
de relief dominante sunt caracteristice câmpiei medie și luncii înalte.
Fig4. Harta geologică a județului
Galați
3.2 Relief
Comuna Umbrărești este străbătută de 4
unități de relief. Localitatea în partea de nord este străbătută de unitatea
geomorfologică Câmpia Tecuciului de
Vest, în centru este străbătută unitatea geomorfologică Lunca Bârladului, in partea de vest si sud se suprapune cu
unitatea geomorfologică Câmpia Siretului, iar in partea de est se suprapune cu
unitatea geomorfologică Câmpia Tecuciului de Est. Aceste unități fac parte din
Câmpia Tecuciului.
Fig5. Câmpia Tecuciului de Est
Câmpia Tecuciului se manifestă ca o
regiune de contact între unitatea majoră de relief a Câmpiei Române şi Podișul
Moldovei. Subunitatea este situată în extremitatea nord-estică a celei mai mari
câmpii de pe teritoriul ţării, de-a lungul malului drept al Bârladului în
amonte de confluența acestuia cu Siretul. Vecinătăţile acestei subunităţi de
câmpie sunt date în regiunea estică, sudică și vestică de subunităţi cu
caracteristici asemănătoare sub aspect altitudinal, fiind și acestea parte a
Câmpiei Române. Astfel, în partea de est, Câmpia Tecuciului este limitată de
contactul cu Câmpia Covurluiului, unitate sensibil superioară altimetric slab
înclinată ce este adesea considerată parte componentă a Podișului Moldovei;
limita dintre aceste două subunităţi fiind dată de valea râului Geru, afluent
al Siretului. În sud-vest, Câmpia Tecuciului este mărginită de Câmpia Siretului
Inferior.
Relieful județului Galați se
caracterizează prin unităţi de câmpie şi podiș, cu înălțimi ce variază între
10-20 metri în sud şi 310 metri în nord. Prin poziția sa la exteriorul arcului
carpatic, județul Galați ocupă zona de întrepătrundere a marginilor
provinciilor fizicogeografice est-europene, sud-europene şi în partea
central-europeană, ceea ce se reflectă fidel atât în condițiile climatice, în
învelișul vegetal şi soluri cât și în structura geologică a reliefului. Genetic
şi evolutiv, cele două mari unităţi fizico – geografice în care se încadrează
teritoriul judeţului, Podişul Moldovei și Câmpia Română, au trăsături proprii
care se impun și se recunosc în relief și în specificul peisajelor. Județul
Galați are un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în nord şi mai
slabă în sud, distingându-se, după altitudine, poziţie şi particularităţi de
relief, cinci unităţi geomorfologice: Podișul Covurluiului; Câmpia Tecuciului;
Câmpia Covurluiului; lunca Siretului inferior și lunca Prutului.
Fig6. Unitățile de relief din
Județul Galați
3.3 Clima
Comuna Umbrărești are un climat
continental de câmpie, puternic influenţat de masele de aer continentale din estul
Europei. În aceste condiţii, radiaţia solară este de 116 – 120 kcal/cm2 .
Temperatura medie anuală variază între 8° și 9,8°C. Luna cu temperatura cea mai
caldă este iulie, cu media de 22°C, iar cea mai rece ianuarie -3 și -4°C.
Durata cu temperaturi zilnice mai mari de 10°C este de 152 zile, între 10
aprilie şi 22 octombrie. Primul îngheţ apare în jurul datei de 25 octombrie iar
ultimul în jurul datei de 8 20 aprilie. Vântul care bate iarna este crivăţul,
din direcţia nord-est şi are o frecvenţă medie de 25 zile.
Regimul termic:
- temperatura medie
anuală
– între 9,5°-9,6°C; -
temperatura medie a lunii ianuarie
– între -3° şi -4°C, iar
a lunii iulie între 21° şi 22°C;
- temperatura medie a
anotimpului cald de 21° C, iar a celui rece de -1,7°C;
- temperatura maximă
absolută a fost de 39,5° C, iar minimă absolută de -28°C;
– între 10 aprilie şi 20
octombrie; - în medie primul îngheţ apare la 25 octombrie, iar ultimul îngheţ
la 10 aprilie.
Regimul eolian:
- vânturile de nord -
frecvenţa 26% și o viteză medie anuală de 4 - 5 m/sec;
- vânturile din sud -
frecvenţa 14% și o viteză medie anuală de 2,5 - 3 m/sec;
- vânturile de vest -
frecvenţa 2,6%, o viteză medie anuală de 2,8 m/sec și cu un maxim de 3,4 m/sec;
- vânturile din sud - frecvenţa 14% și o viteză medie anuală de 2,5 - 3 m/sec.
La nivelul județului
Galați luni cu precipitaţii mai mari sunt Iunie, Mai, Iulie 166 mm
precipitații. Cele mai multe precipitaţii se produce în Iunie cu o medie de
precipitatii 66 mm. Suma anuală de precipitații în Galați este de 485 mm.
Temperatura medie anuală este 16℃ în Galați. Cele mai calde luni ale anului
este Iulie, cu o temperatura medie: 28℃. De obicei Ianuarie este cea mai rece
lună în Galați, cu temperatura medie 1℃. Diferenta intre luna mai tare: Iulie
şi cea mai rece lună: Ianuarie este: 27℃. Diferenţa dintre cel mai mare
precipitaţii (Iunie) şi precipitaţii mai mici (Februarie) este 40mm
Fig7.Precipitațiile medii lunare in
județul Galați intre anii 1886-2018
Fig8. Temperaturile medii lunare în
județul Galați intre anii 1886-2018
Cea mai scăzută
temperatură înregistrată (medie lunară) a fost -11℃ în Februarie 1954 în
județul Galați. Cea mai mare temperatură înregistrată (medie lunară) a fost 27℃
în Iulie 2012 în Galați. Anul 2016 a fost cel mai cald din județul Galați,
temperatura medie a fost: 14℃. Anul 1939 a fost cel mai rece, temperatura medie
a fost: 8℃.
3.4 Hidrografie
Comuna Umbrăreşti este străbătută de râul
Siret şi râul Bârlad în partea de vest a comunei, ambele având sensuri de
curgere de la nord la sud. Lungimea totală a râurilor cadastrate pe teritoriul
comunei Umbrărești este de aproximativ 6.264 kilometri.
Apele subterane de
adâncime de pe teritoriul judeţului Galaţi, fac parte din categoria apelor
Platformei Moesiene, și din categoria celor din depresiunile de subsidenţă mezo
– cainozoică, necutate sau slab cutate, respectiv din aria fosei pericarpatice
actuale.
Fig9.Râurile ce străbat comuna
Umbrărești
3.5 Vegetație
Vegetația reprezintă rezultatul interferenței
ariilor de influență est-europeană, atlantică, sudică, al elementelor endemice
și al activității antropice. În ansamblu, vegetația de silvostepă se întâlnește
în Colinele Tutovei, Covurluiului și în Câmpia Tecuciului, iar cea de stepă
propriu-zisă în Câmpia Covurluiului. În cea mai mare parte acestea sunt
acoperite de terenuri agricole și de pajiști puternic modificate, sub raport
antropic, cu păiuș, colilie sau bărboasă. Pe valea inferioară a Bârladului apar
nuclee de păduri de salcâm, iar pe văile Prutului, Siretului și Dunării
predomină vegetația de luncă. Vegetația arborescentă este alcătuită din păduri
de gorun (Quercus petraea, Quercus dalechampii sau Quercus polycarpa), pe
alocuri în amestec; păduri de stejar pufos (Quercus pubescens Willd, împreună
cu plante mezoxerofile în parterul pădurii) ;păduri de stejar brumăriu (Quercus
pedunculiflora) și păduri de salcâm (Robinia pseudaccacia). Vegetația spontană
și cea agricolă instalată pe locul pădurilor de gorun și de stejar este
caracterizată prin pajiști stepice xeromezofile de silvostepă. În sud-estul
județului se întâlnesc pajiști xerofile de stepă și pârloage intercalate între
terenuri agricole, cât și rămășițe de pajiști stepice primare. Vegetația
reprezintă rezultatul interferenței ariei de influență est-europeană, sudică și
atlantică. Predomină vegetația de silvostepă, o vegetaţie ierboasă care apare
astăzi numai pe terenurile unde nu se face agricultură. Aceasta este
reprezentată prin graminee şi dicotiledonate. În zona luncilor se găsește o
bogată floră hidrofilă (papură, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetație
acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi
ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu
are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi
galbeni, săgeata apei, stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor
cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin. Gramineele
sunt prezente prin tufişuri rezistente la uscăciune formate din: păiuşul
(Festuca vallesiaca), negara (Stipa capillata), pirul crestat (Agropyrum
oristatum), lucerna mică (Medicago minima) etc. În afară de aceste asociaţii de
vegetaţie stepică, mai sunt răspândite asociaţii vegetale derivate sau secundare,
reprezentate prin Andropogan Ischaemun, care este rezistentă la păşunat şi se
instalează uşor pe terenurile degradate. Pe nisipurile fixate apar: sărăcica
(Salsola ruthenica), ciulini (Cecatocarpus sarenarius) etc. Pe înălţimile mici
ce separă văile între ele și pe pantele mai abrupte regăsim o vegetaţie de
stepă ierboasă, care a favorizat formarea unui sol schelet de suprafaţa, în
care sa acumulat o cantitate redusă de humus. în aceste părţi, unde predomină
materialul fin la suprafaţă, sunt condiţii favorabile pentru pomii fructiferi
şi cultura viţei de vie. Acolo unde predomină materialul grosier, sunt condiţii
pentru plantaţii de protecţie şi păşunat. Apar de asemenea, păduri de stejar în
amestec cu tei şi carpen, precum şi păduri de stejar brumăriu, arţar tătăresc
sau plantaţii de salcâm.
3.6 Fauna
Fauna aparține biotopului stepei și
silvostepei, precum și biotopului luncilor și bălților. În nord, la nivelul
dealurilor mai înalte se întâlnește mistrețul (Sus scrofa) și căprioara
(Capreolus capreolus). Pe valea Bârladului există un areal cu scolopendră
(Scolopendra ciugulata), iar pe valea Gerului se află un areal cu dropie (Otis
tarda). Fauna de silvostepă este caracterizată prin frecvența popândăului
(Citellus citellus), dropiei, iepurelui (Lepus europaeus), hârciogului
(Cricetus cricetus), prepeliței (Coturnix coturnix). Apele Prutului și
Siretului sunt dominate de crap (Cyprinus carpio), de șalău (Stizostedion
lucioperca) și de știucă (Esox lucius), uneori apărând și somnul (Silurus
glanis). Dunărea inferioară cu pești marini migratori (nisetru, păstrugă,
morun), pești reofili (clean, mreană, scobar, fusar, morunaș etc.), pești
semimigratori (văduviță, somn, crap, plătică, avat, șalău etc.) etc. Apele
Dunării în apropierea Galațiului sunt dominate de crap, iar primăvara și la
începutul verii de scrumbia de Dunăre (Alosa pontica), apoi de somn, văduviță
(Leuciscus idus), plătică (Abramis brama), babușcă (Rutilus rutilus
carpathorossicus) și uneori sturioni – nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă
(Acipenser stellatus), morun (Huso huso).
3.7 Soluri
Principalele tipuri de sol prezente in
comuna Umbrărești sunt solurile cu
evoluţie întârziată cernoziomuri subţiri de pantă şi regosoluri, prezente pe
versanţii cu procese geomorfologice actuale active, solurile aluviale,
hidromorfe lăcovişti și halomorfe sărături acoperite cu vegetaţie adecvată,
prezente în luncile Bârladului și ale afluenţilor principali. Predominante sunt
solurile de tip cernoziom cambic 54% şi cernoziom 18%. Erodisolurile 19% sunt
foste cernoziomuri degradate prin eroziune. Staţiunile sunt în majoritate de
bonitate mijlocie 70% urmate de cele de bonitate inferioară 20%. Substratul
litologic este variat, format din nisipuri eoliene și depozite de loess, iar
tipurile de sol întâlnite sunt cernoziomuri, faeoziom vertic şi psamosol molic.
Fig.10 Solurile din comuna
Umbrărești
4.Caracteristici socio-umane
4.1 Istoricul așezării
Primele
menţiuni privitoare la teritoriul actualei comune Umbrăreşti apar abia în secolele
XV-XVI. O primă parte a teritoriului ce se consideră a fi fost locuit de obştea
umbrăreşteană şi anume perimetrul aflat între Bârlad şi Bârloviţa, pe
teritoriul Torceştilor, în sudul comunei actuale, este pus, prin hrisovul
domnesc din 15 iulie 1448, în grija şi sub ascultarea boierilor Cernat
ploscarul şi fratelui său, Şteful. O altă parte din localitate numită
„Ţigăneii”, situată între Bârloviţa şi Siret, care este amintită într-un
document de la Ştefan cel Mare, din anul 1495, emis la Vaslui în 12 ianuarie,
este dăruită de către domnitor lui Alexa, Giurca, Dragoşe şi lui Giurgiu („un
sat la Dimaci, anume Ţigăneii”). Partea de sus a obştii umbrăreştene va deveni
proprietate boierească începând cu secolul al XVII-lea, când satele şi moşiile
Bozieşti, Umbrăreşti, Tămăşeni sunt amintite în documente având diferiţi
proprietari. Printre proprietarii moşiilor din arealul umbrăreştean se numără
Gavriliţă Costache, care la 1685 lasă pământurile din Umbrăreşti fiului cu
numele de Costachi, pe Iordache Costache ce devenea stăpân pe moşia Ţiganeii,
pe hatmanul Isac Balica, ce stăpânea Bozieştii de Jos şi Bozieştii de Sus,
familia Corpaci, ce aveau în posesie Tămăşenii, dintre care cel mai cunoscut
ramâne vornicul Ionaşco Corpaci, amintit într-un document de la 1687. În
secolul al XVIII-lea îl întâlnim pe Manolache Costache stăpân pe moşia
Umbrăreşti, Gavril Conachi la Tămăşeni, iar Gavril Miclescu în Bozieşti de Jos.
După Al Doilea Război Mondial,
Umbrăreştiul este comună în regiunea Putna, raionul Tecuci (1950), formată
din satele Condrea, Salcia, Siliştea, Slobozia (în loc de Slobozia Umbrăreşti),
Torceşti, Umbrăreşti şi Vasile Roaită (în loc de Generalul Eremia Grigorescu),
iar din 1952 include şi satul Tămăşeni. În 1954 este comună în Regiunea Galaţi,
raionul Liești, iar în 1956 pierde satele Condrea, Salcia şi Siliştea,
pentru ca în 1965 să treacă în raionul Tecuci. La reorganizarea administrativă
din 1968 se înfiinţează comuna Umbrăreşti, inclusă în judeţul Galaţi, fiind
formată din satele Condrea, Salcia, Siliştea, Torceşti, Umbrăreşti şi
Umbrăreşti-Deal.
Comuna Umbrăreşti cuprinde astăzi
satele: Umbrăreşti (atestat la 28 noiembrie
1635), Umbrăreşti-Deal (1933), Torceşti (noiembrie
1633), Salcia (1871), Condrea (1774)
şi Siliştea (1864). Foste sate componente al comunei sunt Bozieşti
(atestat la 4 aprilie 1645) şi Tămăşeni (atestat în 1687). :În anul 1875
comuna Umbrăreşti este desfiinţată şi satul trece la comuna Ivești. După
12 ani, comuna Umbrăreşti este reînfiinţată în plasa Bârlad-Nicoreşti, fiind
formată din satele Condrea, Salcia, Siliştea şi Umbrăreşti.
Umbrăreşti - atestat
încă de la 1635, apare la începutul secolului al XVIII-lea în documentele de
epocă, ca două unităţi fiscale distincte, partea răzeşească şi cea boierească.
La 1772, Umbrăreştiul apare ca sat în ţinutul Tecuci, ocolul Bârladului,
fiind în proprietatea logofetesei Manolochioaia Costache, iar în 1774 este
înregistrat împreună cu Slobozia Condrea. Satul şi moşia devenite boiereşti vor
include comunităţile din Siliştea, Bozieşti si Tămăşeni şi vor forma din 1803 o
singură unitate administrativă şi fiscală sub numele de Slobozia-Umbrăreşti, cu
pecete sătească proprie. Tot la 1803 satele Umbrăreşti şi Slobozia-Umbrăreşti
se aflau în proprietatea vornicului Gavril Conachi. În 1832, pierde satul
Slobozia Condrea, iar un an mai târziu, devine sat în ocolul Siretului.
Umbrăreştii-Deal este înfiinţat în
1933, când se numea Generalul Eremia Grigorescu, dependent de comuna
Umbrăreşti, pentru ca în 1950 să primească numele de Vasile Roaită. Prin Legea
nr. 35 din 18 mai 1996 (MO nr. 102, 29 mai 1996) primeşte denumirea
Umbrăreştii-Deal.
Torceşti - sat atestat la 1633, apare
spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, la 1772, ca sat în ţinutul Tecuci,
ocolul Bârladului, în proprietatea vistiernicei Anastasia Racoviţă. În anul
1803 apare înregistrat tot în ocolul Bârladului, dar ca proprietar apare
spătarului Alecu Greceanu. În 1832, include satul Poşta Torceşti, ce a fost la
sud-est de Torceşti, pentru ca în anul următor, 1833, să treacă la ocolul
Siretului. Este denumit, în acest timp, Torceni. Apoi pierde o parte din
teritoriu, pe care se formează satul Slobozia Torceşti, în 1838, iar în 1845
include siliştea Ţigănei, atestată la 12 ianuarie 1495, ce fost la sud-est de
satul Condrea. În 1859, cuprinde cătunul Cioara (a fost înspre satul Iveşti) şi
satul Blăjerii de Sus. La 1864 este comună în judeţul Tecuci, plasa Bârlad,
formată din satele Blăjerii de Sus şi Torceşti. Comuna Torceşti este
desfiinţată în 1875 şi satul Torceşti trece la comuna Iveşti. În 1929 devine
sat în comuna Barcea, când pe o parte din teritoriu se formează satul Atârnaţi,
care dispare în anul 1956, fiind înglobat în satul Iveşti. Trece la comuna
Umbrăreşti în 1931 şi pierde peste un deceniu, cătunul Cioara, alipit la satul
Blăjerii de Sus. Prin legea din 1968 devine sat component al comunei
Umbrăreşti.
Salcia apare ca sat în comuna
Umbrăreşti, în anul 1871, pentru ca la 1876 să treacă la
comuna Ivești şi să revină, în 1887, la comuna Umbrăreşti. Ca şi Condrea,
în 1929 Salcia este inclusă în comuna Barcea, trecând apoi, în 1931, la
comuna Umbrăreşti.
Condrea apare ca sat în
ţinutul Tecuci, ocolul Bârladului, la anul 1774, înregistrat în
recensământ împreună cu satul Umbrăreşti. În 1833 apare în ocolul Siretului şi
este numit satul Condrii. În anul 1864, devine sat component al comunei
Umbrăreşti, pentru ca la 1876 să treacă la comuna Ivești şi să revină
la Umbrăreşti în 1887. În anul 1929 este inclus în comuna Barcea şi
readus la comuna Umbrăreşti în anul 1931. La reorganizarea administrativă, de
după cel de Al Doilea Război Mondial, devine comună în raionul Tecuci, în
1956, formată din satele Condrea, Salcia şi Siliştea. Este desfiinţată în 1968,
când rămâne sat al comunei Umbrăreşti.
Siliştea apare distinct consemnat în
documente abia la împroprietărirea din 1864, deşi urmele arheologice
demonstrează o locuire din cele mai vechi timpuri, îndeosebi în perioada
medievală.
4.2 Populație
Populația comunei Umbrărești este de 7286 locuitori,
cuprinsă in 2399 gospodării. Din totalul populației, 51% îl reprezintă
populația de sex feminin, iar 49% îl reprezintă populația de sex masculin.
Din punct de vedere demografic,
aproximativ 5,66% din populație este de etnie rromă, restul fiind români.
Fig11.Evoluția numărului de
locuitori în comuna Umbrărești intre anii 2000-2020
(pentru anul 2020 datele sunt
provizorii)
Revenind la principalii
INDICATORI DEMOGRAFICI : natalitatea, mortalitatea s-ar prezenta în felul
următor:
Natalitatea (N) -
reprezentând numărul de naşteri la 1000 de locuitori, a avut la Umbrărești în
anul 2019 o valoare de 4,6% destul de mică faţă de perioada de dinainte de
1989, dar mai mare decât media naţională.
În anul 2019, potrivit INS în comuna Umbrărești s-au născut doar 34 de
copiii.
Fig12. Numărul de
nașteri în comuna Umbrărești intre anii 2000-2019.
Mortalitatea (M) -
a fost în anul 2019 de 12,3 %. În acel an au decedat 90 de persoane.
Mortalitatea infantilă (numărul de decese la copiii sub un an) este de 29,4 %.
În anul 2019 doar un copil sub 1 an a
murit. Numărul copiilor născuți morți
(produsul conceptiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei dupa o durata
a sarcinii de cel putin 28 de săptămâni si care, după aceasta separare, nu prezinta
nici un semn de viața.) în anul 2019 este de 13.
Fig13. Numărul
decedați în comuna Umbrărești intre anii
2000-2019.
În anul 2011 după religie, întânleam 6220 ortodocşi, 46
penticostali, 5 baptiști, 12 adventişti, 89 creştini de rit vechi și 5 alte
religii. Majoritatea
locuitorilor sunt români, (90,5%), 5,66% sunt rromi, iar restul de 3,73% are
apartenență necunoscută
Fig14.Componeța
etnică și componența confesională a comunei Umbrărești.
Populaţia activă este în
procent de 85% şcolarizată, nivelul de instruire plecând de la şcoala generală
și mergând până la învăţământul superior.
Densitatea populaţiei se
află în general sub nivelul densităţii medii calculate la nivel naţional de 96
locuitori/km2 dar peste media la nivelul Regiunii Sud - Est de 79, 6
loc/kilometru2
.
În ultimii 10 ani populația este într-o
continuă descreștere. Principalele cauze sunt îmbătrânirea populației si
împuținarea tinerilor.
4. Activitățile
economice predominante
Agricultura este o ramura importantă a
economiei comunei Umbrărești. An după an creşte preocuparea în ceea ce priveşte
asigurarea unor condiţii europene pentru agricultură. Agricultura practicată de
către locuitorii comunei Umbrăreşti este reprezentată în principal de cultura
cerealelor, plantelor tehnice, legumelor şi creşterea animalelor. Beneficiind
de condiţii optime de desfăşurare a acestor activităţi, legumicultura
reprezintă pentru majoritatea familiilor sursa de existenţă. Cu toate
greutăţile privind valorificarea producţiilor legumicole această îndeletnicire
strămoşească nu este încă abandonată. La nivelul comunei Umbrărești nu sunt
suprafețe irigabile. Creşterea animalelor specifice zonei sunt oile, bovinele
și mai nou caprinele.
Comerţul de mărfuri este
un sector distinct în economie şi este într-o relativă dezvoltare în comparaţie
cu alte sectoare. În sectorul cu capital privat, s-au format societăţi
comerciale, asociaţii familiale, întreprinderi individuale, din care
identificăm magazine mixte, depozite de materiale de construcţii, şi centre de
butelii. În comuna Umbrărești, alcătuită din cinci sate, erau înregistraţi în
anul 2011 - 30 agenţi economici. Comparând structura sectorului economic după
domeniul de activitate cu structura la nivel judeţean constatăm că există câteva
caracteristici specifice. În primul rând, ponderea agenţilor economici ce
desfăşoară activităţi în domeniul agriculturii, silviculturii este mai mare
atât faţă de media judeţeană dar şi faţă de regiunea de dezvoltare Sud - Est
căreia i se subscrie această zonă. Interesant de remarcat este faptul că,
ponderea agenţilor economici din domeniul industriei prelucrătoare este extrem
de mic aproape inexistent comparativ cu ponderea la nivel judeţean.
5.
Calitatea mediului
5.1 Aer
Principalele activități care poluează aerul
la nivelul județului Galați sunt: Energia, industria, transportul, agricultura.
Energia
Categoria de activităţi incluse ȋn
sectorul „Industrii energetice” se referă la arderea combustibililor în scopul
producerii de energie (electrică sau termică) din surse punctuale. Poluanţii
principali emişi în atmosferă din activităţile incluse în categoria „Industrii
energetice” sunt: particule totale în suspensie, particule cu diametrul < 10
µm, particule cu diametrul < 2,5 µm, oxizi de sulf, oxizi de azot, oxizi de
carbon, compuşi organici volatili nemetanici, metale şi compuşii acestora,
amoniac.
Industrie
Emisiile atmosferice rezultate din
industrie sunt specifice fiecărui tip de activitate desfăşurată, ca de exemplu:
- fabricarea varului -
emisiile atmosferice rezultate includ emisii de particule din activitatea
minieră, din manipularea, sfărâmarea, cernutul şi calcinarea calcarului/pietrei
de var precum şi emisiile în aer ale poluanţilor generaţi în timpul arderii
combustibililor din cuptoare. Aceste emisii nu sunt foarte semnificative
raportate la o scală globală sau chiar regională;
- asfaltarea drumurilor –
reprezintă o sursă principală de emisii de particule ȋn suspensie şi compuşi
organici volatili;
- emisiile rezultate în
urma exploatării miniere sau din activitatea de construcţii şi demolări sunt
particulele în suspensie;
- industria fontei şi
oţelului constă în combinate siderurgice în care se fabrică fontă şi oţel,
oţelării pentru fabricarea oţelului din fier vechi, unităţi independente de
fabricare a fontei, cocserii independente. Această industrie reprezintă o sursă
semnificativă de emisii de metale grele, dioxine şi furani, dar şi particule,
oxizi de azot, monoxid de carbon, bifenili policloruraţi şi hidrocarburi
aromatice policiclice.
Transport
Transportul este una din principalele
cauze de contaminare a aerului cu gaze poluante şi particule ultrafine produse
de motoarele pe benzinǎ sau motorinǎ. Ca substanţe poluante, pe primul loc se
situeazǎ gazele de eşapament. Volumul, natura şi concentraţia poluanţilor
emişi, depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului şi de
condiţiile tehnice de funcţionare. Se evidenţiazǎ în mod deosebit gazele cu
efect de serǎ (CO2, CH4, N2O), acidifianţi (NOx, SO2), metale grele (Cd, Pb),
hidrocarburi policiclice aromatice, compuşi organici volatili, etc.
Agricultura
Reprezintă atȃt o sursă principală de
emisie a gazelor cu efect de seră, cȃt şi amoniac, oxizi de azot, compuşi
organici volatili non-metanici, particule: - fertilizarea cu îngrăşăminte pe
bază de azotaţi, care are ca efect emisia de protoxid de azot, compuşi organici
volatili non-metanici, amoniac; - fermentaţia enterică provenită de la
efectivele de animale din sectorul zootehnic, având ca efect emisia de metan –
reprezintă cca 40% din cantitatea de emisii de metan la nivelul UE; -
gestionarea reziduurilor din sectorul zootehnic (dejecţiile solide), care sunt
responsabile de emisiile de metan, protoxid de azot şi amoniac.
5.2 Apa
Principalul emisar al apelor de
precipitații din zona comunei Umbrărești
îl constituie râul Siret care trece prin vestul localității si desparte județul
Galați de județul Vrancea. Rețeaua hidrografică a comunei Umbrărești este
formată si din râul Bârlad, afluent al
Siretului.
Din analiza statistică
realizată de SGA GALAȚI – Direcția Apelor Prut Iași in perioada 2003-2009 s-a
constatat ca râul Bârlad este cel mai poluat râu care străbate județul Galați,
in special in lunile de vară, din cauza debitelor reduse, vitezei de scurgere
relativ mici, oxigenării deficitare care micșorează capacitatea de autoepurare
a apelor. În urma monitorizării realizate în mai multe secțiuni de control s-au
constatat următoarele:
·
S-au semnalat depășiri ale limitelor
admisibile atât in regimului oxigenului, cât si la ioii generali de salinitate
si nutrienți.
·
Gradul de poluare este mai pronunțat în
lunile de vară când substanțele organice reduc concetrația de oxigen dizolvat în apă ca urmare a
proceselor biochimice.
·
Deși în anii 2006 si 2007 evoluția calitativă a apei a cunoscut
o îmbunătățire, în anii 2008 – 2009 s-a constat o stare mai puțin bună a
calității apei râului, din cauza viiturilor care s-au înregistrat în perioada aprilie-septembrie
2008, care au contribuit la încărcarea cursului de apă cu materii în suspensie
antrenate de pe versanți si din sedimente depuse.
5.3 Sol
Poluarea solului în zonă este determinată
de activitățile agricole și zootehnice, ca urmarea a utilizării unor tehnologii
de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv utilizarea unor
doze mai mari de fertilizanți fară să fie realizate studii pedologice si
agrochimice, depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate. Totodată
si depozitarea deșeurilor menajere în depozite neconforme din punct de vedere
al legislației de mediu au contribuit la poluarea solului din zonele aferente
amplasamentelor acestora.
Lipsa unui sistem
centralizat de canalizare si utilizarea unor sisteme de tip bazin absorbant
neimpermeabilizate contribuie la contaminarea solului, subsolului si a apei
freatice. Pentru protecția solului, în special a zonelor cu risc natural, sunt
necesare lucrări de amenajare si consolidare a terenurilor in pantă, precum si
împădurirea acostora.
5.4 Deșeuri
În sensul Directivei 2008/98/CE privind
deşeurile, „deşeurile” reprezintă orice substanţă sau obiect pe care
deţinătorul le aruncă, sau are intenţia sau obligaţia să le arunce. Până la
data de 16.07.2009 locuitorii transportau deșeurile din gospodării la cele patru platforme de gunoi neconforme de gunoi
din comună. La sfârșitul lunii iunie 2009, Consiliul Local a reușit
reabilitarea celor patru platforme conform prevederilor legale, urmând o
procedură simplificată: compactare, acoperire și uniformizare a stratului de
pământ.
În prezent deșeurile din
comuna Umbrărești sunt colectate de mașinile de gunoi si depozitate la gropile
de gunoi autorizate.
6.Strategii de dezvoltare
Unul dintre cele mai reprezentative
proiecte duse la bun sfârșit în comuna Umbrărești a fost asfaltarea a 30km de
drumuri comunale, din satele Umbrărești-Deal, Umbrărești-Vale, Torcești,
Condrea, Salcia și Siliștea. Comuna a mai reușit să atragă fonduri europene
pentru modernizarea a 5km de drumuri de exploatație agricolă, de la limita cu
comuna Ivești, prin extravilan, până la drumul comunal DC58 (intrarea in fostul
CAP). În momentul de fată principalul proiect din comuna Umbrărești este
racordarea localității la sistemul de gaze. Acest proiect se afla in stadiul
studiului de fezabilitate, iar o data cu finalizarea acestuia vor începe
lucrările. Termenul de finalizare este 2024. Banii pentru acest proiect s-au
dat atât de la Guvernul României cât si de la Consiliul Județean Galați.
Printre proiectele in derulare mai sunt
asfaltarea puținelor străzi care au rămas neasfaltate si racordarea celorlalte
sate la sistemul de canalizare, unde acesta nu a ajuns. Pentru aceste proiecte
s-au acordat bani de la bugetul local. Printre strategiile de dezvoltare a comunei
este încurajarea și sprijinirea fermierilor si antreprenorilor locali, prin
formarea unei echipe de angajați la nivelul primăriei, care să ofere
consultanță gratuită pentru accesarea fondurilor europene și fondurilor
guvernamentale. Totodată se mai dorește atragerea investitorilor. Pentru
cultură și culte se are în vedere: modernizarea, extinderea și dotarea
Căminului Cultural și sprijinirea tuturor bisericilor din Umbrărești.
7.Concluzii
În concluzie comuna Umbrărești este o
comună din partea de vest a județului Galați care este străbătută de două cursuri de apă, respectiv Siret și
Bârlad. Localitatea este situată in zona de câmpie, unde principala activitate
datorită zonei de așezare este agricultura. Începând cu anul 2010 populația
acestei așezări este într-o continuă scădere. Aceasta are mai multe școli și
grădinițe care asigura educația copiilor, dar și mai multe străzi care asigură
circulația prin comună. Comuna face parte din 4 unități de câmpie. Câmpii care au un sol foarte bun pentru agricultură.
Clima localității este un favorabilă, având ierni reci si veri calde.
Natalitatea, din păcate este una în scădere, iar mortalitatea în creștere.
Oamenii de aici, pe lângă agricultură se mai ocupă și cu creșterea animalelor,
dar si de prestarea unor servicii.
Calitatea mediului este una bună.
Comuna este într-o dezvoltare continuă. După cum am precizat mai sus, se
dorește neapărat racordarea la gaze, prelungirea rețelei de canalizare, dar și
extinderea rețelei de drumuri asfaltate. Oamenii din Umbrărești sunt
majoritatea gospodari. Aproape toți copii fac liceul, după terminarea ciclului
gimnazial. O parte din ei, sunt și la Facultățile din București, Iași, Galați,
Constanța, dar și Brașov. Comuna
Umbrărești este o comună primitoare.
8.Bibliografie
Ad, O. (1998). Flora și
vegetaţia din Câmpia Tecuciului și Bazinul Inferior al Siretului. Teza de
doctorat.
Băcăuanu V., B. N. (1980). Podişul
Moldovei. Bucuresti: Editura Ştiinţifică și Enciclopedică.
Chifu T., M. C. (2006). Flora și
vegetaţia Moldovei, II. Iasi: Ed. Univ. “Al. I. Cuza”.
Galati, A. (2018). Raport anual
privind starea mediului in judetul Galati 2018. Galati: APM Galati.
T.Sion, I. (1999). Umbrăreşti :
vatră milenară de istorie. Focsani.
Toderiță, R. (2016). Umbrăreştii:
chipuri de lumină de ieri şi de azi. Bucuresti: Electra.
Toderiţă, R., & Dorina, R. R.
(2017). Personalităţi umbrăreştene de ieri şi de azi. Bucuresti:
Electra.
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online
9.Fotografii
Fotografia1.
Intersecția drumului comunal 58 cu drumul național 25. (Foto Gabriel Melescanu)
Fotografia2.
Drumul comunal 58 (Strada Stefan cel Mare)
(Foto Gabriel Melescanu)
Fotografia3.
Stradă din satul Torcești (Foto
Gabriel Melescanu)
Fotografia4.
Râul Bârlad (Foto
Gabriel Melescanu)
Fotografia5. Cultură de grâu,
Câmpia Tecuciului (Foto Gabriel Melescanu)
Fotografia6. Satul Siliștea (Foto
Gabriel Melescanu)
Fotografia7. Râul Siret (Foto
Gabriel Meleșcanu)
Fotografia9. Pădurea Torcești (Foto
Gabriel Meleșcanu)
Fotografia10. Cultură de pepeni,
Umbrărești (Foto Gabriel Meleșcanu)
Comentarii
Trimiteți un comentariu